Din blocuri cenușii, în clădiri de ultimă generație: modernizarea locuințelor comuniste

Peisajul urban a fost modelat de comunism, în toată Europa de Est. Locuințele în blocurile gri, din panouri prefabricate din beton, reprezintă, chiar și în 2016, un element comun pentru milioane de europeni. Țările din fostul bloc sovietic au zeci de mii de clădiri care nu mai corespund nici pe departe standardelor actuale, însă demolarea și construirea altora în loc este un proces mult prea costisitor. Ce rămâne de făcut? O firmă slovacă de arhitectură demonstrează că structurile depășite pot fi actualizate astfel încât să răspundă cerințelor locative moderne, iar specialiștii români spun că rețeta poate fi aplicată și la noi.

Amprenta orașelor este arhitectura – fântânile Romei, clădirile gotice ale Parisului, coloanele Atenei, marile destinații ale lumii rămân în memoria vizitatorilor datorită construcțiilor. În Europa de Est, peisajul urban a fost modelat de comunism, marile orașe având drept numitor comun blocurile asemănate cu niște cutii de chibrituri. Chiar și astăzi, milioane de europeni cu tradiții și stiluri de viață diferite au în comun cel puțin un lucru: căminele aflate în monoliții cenușii.

„Perioadă arhitecturală demnă de uitat sau moștenire demnă de conservat? Este o întrebare care duce și astăzi la discuții aprinse. De-a lungul istoriei, puține stiluri au reușit să creeze atât de multe controverse precum arhitectura brutalistă din fostul bloc sovietic. Grandoarea barocă și clădirile neoclasice est-europene au fost umbrite sau chiar batjocorite, de-a lungul a jumătate de veac, de un regim care preaslăvit funcționalismul betonului. Aceasta este o stare de fapt în toate țările din această parte a Europei, nu doar în România”, explică arhitectul Theodor Iorgu.

Trase la indigo, blocurile din panouri prefabricate din beton precomprimat au reprezentat pentru ideologii vremurilor trecute o soluție excelentă, replicabilă la scară largă. Dezvoltate de o echipă de arhitecți ruși, în anii ’50, tehnologia și metodele de construcție a blocurilor dedicate clasei muncitoare a fost importată și aplicată în toate țările fostului bloc sovietic. „Khrushchyovka” în Rusia, „blocotețe” în România, „panelaky” în Cehoslovacia sau „panelhaz” în Ungaria – clădirile din beton s-au înălțat cu zecile de mii, ajungând să domine peisajul urban al Europei de Est. Cu o durată medie de viață de 80-100 de ani, acestea continuă să adăpostească milioane de oameni, fără a mai răspunde însă la cerințele locative actuale.

O firmă slovacă de arhitectură demonstrează că structurile depășite pot fi actualizate

În fosta Cehoslovacie, problema „panelak”-urilor a fost intens dezbătută de opinia publică – după căderea comunismului, multe voci au cerut demolarea acestor clădiri, fiind văzute drept simboluri ale regimului opresiv, evocând un trecut înnegurat. Dar cu un stoc uriaș de locuințe în monoliți cenușii, o astfel de soluție ar fi fost mult prea costisitoare. Luând în calcul că numai Bratislava are mai bine de 130.000 de proprietari de cămine comuniste, o firmă de arhitectură slovacă a propus un proiect diferit.

• Arhitecții companiei GutGut au renovat și reconfigurat un bloc dărăpănat, din orașul slovac Rimavská Sobota, actualizându-i aspectul
• La parterul clădirii, au fost inserate spații comune, în timp ce apartamentele au fost recompartimentate, ajungându-se la mai multe tipuri de locuințe. Totodată, unor unități li s-au adăugat balcoane
• Clădirea reabilitată astfel demonstrează că un bloc ocolit datorită aspectului și compartimentării poate fi transformat complet, ajungându-se la un rezultat spectaculos

„Conversia acestui bloc arată interpretarea noastră a tendinței actuale de a renova stocul de locuințe prefabricate. Nu este vorba numai despre modernizarea stilului unei clădiri rezidențiale. Arhitecții noștri au demonstrat că chiar și una dintre cele mai depășite și dificile structuri poate fi actualizată astfel încât să răspundă unor cerințe moderne”, subliniază reprezentanții firmei de arhitectură GutGut.

Spațiile de depozitare de la parterul blocului au fost remodalate, pentru a satisface nevoile actuale ale locatarilor – în prezent, aici se află o cafenea, o sală de fitness și o saună, toate conectate la o terasă exterioară. Totodată, lucrările de reconstrucție au presupus îndepărtarea partițiilor prefabricate, rezultatul fiind amplificare a senzației de spațiu. În același timp, unitățile locative amplasate la noile etaje s-au bucurat de o compartimentare diferită. Nu în ultimul rând, aspectul exterior al clădirii a fost înfrumusețat cu balcoane suspendate din oțel, ce oferă o înfățișare modernă și distinctă.

În România, programele au în vedere reabilitarea termică, nu și readaptarea clădirilor la nevoile actuale

Țările est-europene membre ale Uniunii Europene se bucură de susținere financiară masivă pentru lucrările de modernizare a unităților locative construite în era comunistă. În România, programele de renovare iau avânt cu precădere înainte de perioada electorală, însă se axează aproape exclusiv pe reabilitarea termică a acestor clădiri și pe schimbarea tâmplăriei, fără a pune prea mult accent și pe aspecte legate de recompartimentare interioară sau de actualizare a aspectului.

„Da, s-ar putea implementa o astfel de idee și la noi, însă trebuie să ținem cont de o serie de factori. În primul rând, este necesar să fie studiat în amănunt fiecare bloc și să fie găsită o soluție pentru a-l pune în valoare, ținând cont de poziționarea sa și de specificul zonei. De asemenea, nu este de neglijat că un astfel de proiect necesită un timp îndelungat de finalizare. Un alt factor important este starea structurii blocului – de la anul construirii, la normativul conform căruia a fost construit și până la gradul lui de degradare. Avem mai multe categorii de blocuri vechi care, deși păstrează aceleași linii specifice perioadei comuniste (din punct de vedere structural), diferă destul de mult. Pe de altă parte, pot exista limitări cu privire la compartimentare, din cauza faptului că cele mai multe blocuri vechi au o structură de pereți din beton armat sau zidărie portantă. Ca atare, nu se poate aplica o soluție universală”, explică ing. Adrian Vasilescu, reprezentant Cross Structural Design, punctând că bugetul este un alt factor demn de luat în calcul, diferențele de costuri fiind substanțiale față de niște simple lucrări de termoizolare.