Averea clienților bogați, protejată de legile imobiliare din România

Cheltuielile aferente unei tranzacții imobiliare sunt o povară, pentru cei mai mulți dintre cumpărători. Sumele pe care aceștia le au de achitat în plus față de prețul locuinței sunt o parte importantă a tranzacției și descurajează adesea de la achiziția unei locuințe mai scumpe. Există însă o categorie privilegiată, pentru care aceste costuri nu sunt o problemă: elita cumpărătorilor. Cei care își permit să plătească cel puțin un milion de dolari pe o proprietate. Ai spune că ei sunt cei pentru care taxele conexe nu sunt o problemă, dar tocmai pentru ei, statul a decis să păstreze cel mai mic nivel de taxare. Motivul este însă unul cu bătaie lungă: încurajarea investițiilor mari în piața imobiliară.

Privind harta imobiliară a lumii, fiecare țară are propria politică referitor la taxarea celor mai bogați dintre clienți. În unele locuri, precum Belgia, Franța sau Germania, tranzacțiile mai mari de un milion de dolari sunt taxate usturător. La polul opus însă se află România, Rusia sau Noua Zeelandă, unde elita clienților imobiliari achită taxe infime sau nu achită deloc taxe pe bunuri sau servicii. Pentru clienții de rând, care își cumpără locuințe cu preț mediu și nu beneficiază de facilități din partea statului, această situație poate părea discriminatorie. Privind la nivel macroeconomic însă, lucrurile par să aibă sens.

„În România sunt printre cele mai mici taxe din lume, la achiziția de imobile de valoare mare, cu un nivel mediu de 0,15% sau 1.500 de dolari, pentru o proprietate de un milion de dolari. Limitarea acestor taxe este încurajatoare, pentru că fac proprietățile de valoare mare din capitale atractive pentru investitorii străini înstăriți”, se arată în raportul companiei de consultanță UHY Audit CD.

Rusia sau Noua Zeelandă nu încasează nimic de la clienții bogați, în timp ce Belgia, Germania sau Franța îi taxează aspru

La nivel global, suma medie de taxare a proprietăților scumpe este de 3,3%, sau 33.000 de dolari. În topul celor mai scumpe zone se află Belgia, care impune o taxă de 11,3%, respectiv 113.000 de dolari. În Franța sau Germania, nivelul de taxare este de 50.000 de dolari. La polul opus se află Noua Zeelandă și Rusia, care au un nivel de taxare de 0%, pentru achiziția de proprietăți scumpe.

„În Noua Zeelandă, tranzacțiile imobiliare încheiate între proprietari sunt scutite de taxa pe bunuri și servicii, la fel ca și în Rusia, unde cumpărătorul nu plătește taxa de transfer de proprietate, ci doar o sumă fixă de 30 de dolari”.

Alte țări care se încadrează în politica de taxare mică pe care o adoptă și România sunt Brazilia, India, China și Africa de Sud, unde impozitele sunt cu o treime mai mici decât în cazul celor mai mari șapte economii din lume, care percep în medie 3%, respectiv 30.000 de dolari.