Strategia care schimbă din temelii condiţiile de acodare la Prima Casă şi ANL! Cine ar putea fi noii beneficiari

Prima Casă să fie destinată doar persoanelor care câştigă sub venitul mediu naţional (1.950 de lei net/lună în februarie 2016), ANL-urile nu vor mai putea fi achiziţionate, TVA de 5% la achiziţia primei locuinţe doar pentru săraci sau parteneriat public privat pentru construcţia de locuinţe sociale. Sunt câteva măsuri prevăzute în Strategia de Locuire pe care Ministerul Dezvoltării o pregăteşte.

Strategia Naţională de Locuire, un document la care ministerul Dezvoltării lucrează de ceva timp, şi care va fi gata în perioada imediat următoare, trasează harta locuirii în România până în 2020. Revista Capital a intrat în posesia draftului de lucru care a fost actualizat ultima oară în aprilie 2016. Documentul prezintă o statistică îngrijorătoare asupra felului în care trăiesc românii. De asemenea, măsurile prezentate schimbă total regulile în ceea ce priveşte construcţia, finanţarea şi reabilitarea locuinţelor.

Românii, proprietari săraci

Potrivit documentului citat, din punct de vedere a sărăciei, România ocupă locul 2 în UE. Iar condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. De asemenea, „România este una din ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume. Scăderea populaţiei preconizată în 2050 este de peste 15%“, se arată în strategie.

Totuşi, numărul locuinţelor depăşeşte numărul de familii. Avem peste 8,8 milioane de proprietari la 7,2 milioane de locuinţe. Grav este că 90% din clădirile rezidenţiale sunt vechi şi au nevoie de modernizări sau reabilitări. „Peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale ţării au nevoie de reparaţii urgente. Aceste unităţi, dintre care multe sunt blocuri de locuinţe din perioada socialistă, fac ca multe oraşe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparaţii legate de structură, acoperiş şi încălzire“, mai arată documentul.

O altă concluzie a Strategiei de Locuire este că românii trăiesc în locuinţe înghesuite. Numărul mediu de camere de locuinţe este de 2,7 camere iar suprafaţa medie utilă a locuinţei este de 46,9 metri pătraţi. Locuim mai strâmptorat decât lituanienii, unde media este de 68,1 mp. Cel mai aerisit locuiesc ciprioţii unde media este de 158 de metri pătraţi. În comparaţie cu suprafaţa medie locuibilă pe persoană din Europa, de 34 mp, România are o medie relativ scăzută pe persoană de 20 de metri pătraţi.

De asemenea, potrivit statisticii prezentată, multe familii cu venituri mici şi medii locuiesc în clădiri monumente istorice sau în cartiere dărăpănate, precum şi în clădiri cu risc seismic ridicat, acestea neavând bani pentru îmbunătăţiri.

Lipsesc duşul şi toaleta

La nivelul anului 2014, datele Eurostat poziţionează România pe locul întâi în UE în privinţa ponderii populaţiei care nu deţine baie sau duş în locuinţă în populaţia totală, înregistrând o valoare de 31,7%, fiind urmată la mare distanţă de Letonia şi Lituania (16%, respectiv 12%). Această situaţie se repetă şi în cazul indicatorului privind existenţa toaletei în interiorul locuinţei: România deţine valoarea maximă (33,3%), fiind urmată de Bulgaria (20%).

Nici la conectarea la canalizare şi apă nu stăm mai bine. Conform ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în anul 2014, un număr de 9.391.503 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 47,1% din populaţia României.

„România se află pe ultimul loc cu privire la aproape toate măsurile aferente calităţii locuirii, are cea mai mare pondere de familii cu costuri mari de locuire şi, cea mai mică valoare aferentă dimensiunii medii a locuinţei dintre ţările aflate în tranziţie“, se mai arată în document.

O nouă lege a locuinţei

Guvernul vrea astfel să modifice total Legea Locuinţei, urmărind să acopere toate categoriile vulnerabile. Ministerul Dezvoltării va deveni un observator atent al întregului tablou. Mai exact, MDRAP va propune creearea unei platforme de monitorizare în domeniul locuirii, care urmează să supervizeze investiţiile publice din sectorul locuirii precum şi datele privind fondul locativ existent şi nevoile de locuinţe.

Una dintre măsuri vorbeşte despre crearea unui cadru legal care să interzică locuirea în locuinţe nesigure. Cel mai afectaţi sunt proprietarii apartamentelor din blocurile cu risc seismic ridicat, situate în general în centrul oraşelor mari din ţară. „Acest lucru presupune că legea va conţine prevederi privind evacuarea structurilor de locuit nesigure, iar aceste prevederi vor fi legate de o clauză prin care se va asigura un sprijin adecvat din partea guvernului pentru gospodăriile afectate. Un astfel de sprijin poate fi de forma cazării temporare în locuinţe de necesitate sau ajutor sub forma unor vouchere prin care gospodăriile pot închiria temporar locuinţe private“, subliniază strategia.

Locuinţele publice, redefinite

Ministerul Dezvoltării vrea ca toate categoriile de locuinţe furnizate de stat, fie că vorbim de locuinţe sociale, fie că vorbim de ANL, să fie redefinite într-o singură categorie, respectiv locuinţe publice. „Actuala distincţie între „locuinţele sociale“ şi alte tipuri de locuinţe construite sau administrate de sectorul public trebuie revizuită astfel încât toate locuinţele aflate în proprietate publică, indiferent de folosinţă, să intre în categoria „locuinţelor publice“. Prin aceasta, modificările propuse vor viza trei obiective importante: construcţia şi administrarea locuinţelor publice viabile din punct de vedere economic pentru consiliile locale; oferta de locuinţe publice mai receptivă la cererea predominantă; deghetoizarea locuinţelor sociale“, se regăseşte în proiect.

Statul vrea, pentru următorii ani, introducerea unei clauze de achiziţie obligatorie pentru clădirile istorice vacante şi neutilizate. Asta în condiţiile în care proprietarii privaţi nu reabilitează şi nu consolidează clădirea într-o perioadă de timp ce urmează a fi stabilită de Executiv.

„În plus, clădirile deţinute în proprietate privată care sunt certificate ca monumente istorice, dar care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate, pot fi cumpărate cu drepturi de preempţiune de către statul român prin Ministerul Culturii. Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea şi, dacă este posibil, schimbarea destinaţiei acestor clădiri“, mai spune strategia.

Schimbări majore la Banca pentru Locuinţe

Subvenţia acordată de stat pentru programul de finanţare Banca pentru Locuinţe gestionat de câteva instituţii bancare din România va suferi schimbări majore. Prima schimbare se referă la criteriile de eligibilitate, respectiv beneficiarii să fie doar românii care câştigă sub venitul mediu naţional. De asemenea, subvenţia să se acorde nu pentru achiziţia unei locuinţe ci pentru renovare, „din moment ce programul „Prima Casă“ este deja un succes pentru gospodăriile care au nevoie de finanţare accesibilă ca preţ pentru finanţare cu ipotecă“, conchide documentul. Mai mult, subvenţia să se transforme într-o garanţie de stat pentru împrumuturi mici de îmbunătăţire a locuinţei. Sumele ce vin de la stat ar urma să se acorde la începutul perioadei creditului şi nu progresiv pe durata perioadei de economisire, „astfel încât să nu funcţioneze ca un bonus continuu pentru sistemul bancar sub formă de finanţare gratuită“, se mai arată în proiectul citat.

Prima Casă- doar pentru venituri mici

Documentul schimbă total criteriile de eligibilitate la programul Prima Casă. „Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi mai adecvat în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului „Prima Casă“ să se bazeze pur şi simplu pe criteriul de venit. Programul poate fi limitat la persoanele care câştigă mai puţin decât venitul mediu naţional“, propune Strategia elaborată de ministerul Dezvoltării. De asemenea, facilitatea de a achita 5% TVA la achiziţia primei locuinţe nu ar trebui să fie acordată tuturor, ci „direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică“.

ANL nu se mai vinde

Executivul ia în calcul stoparea vânzărilor ANL către chiriaşi. În prezent, chiriaşii ANL pot achiziţiona locuinţele „în aşa fel încât încasările din vânzări să fie sub preţurile pieţei, ceea ce duce efectiv la reducerea preţului unui activ public important şi subvenţionează o categorie a populaţiei ale cărei mijloace de trai nu sunt testate în niciun fel“, spune documentul citat. Un alt argument ar fi că vânzarea locuinţelor practic diminuează fondul existent de locuinţe din sectorul public, care oricum este deja redus. Astfel, „vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate în alte scopuri“, se mai arată în document.

Locuinţe sociale private

Ministerul Dezvoltării propune, în această strategie, încheierea unor parteneriate public private cu dezvoltatori imobiliari pentru construcţia de locuinţe sociale. În cadrul unui astfel de acord, autoritatea locală ar pune la dispoziţie terenul şi infrastructura, iar dezvoltatorul ar urma să construiască locuinţele, ar încasa chiriile timp de 30 de ani, iar ulterior dreptul de proprietate ar fi transferat autorităţii locale.

sursa: http://www.capital.ro/