Ce soluţii propun oamenii români de afaceri pentru deblocarea lucrărilor de construcţii în România

Mediul de afaceri propune 35 de măsuri pentru deblocarea şi încurajarea proiectelor de infrastructură şi construcţii din România, măsuri reunite în Cartea Albă a Construcţiilor, lansată de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză din România (CCIFER).

“Sunt măsuri care vizează procesul de achiziţii publice, mecanismele de reglementare ale pieţei, relaţiile dintre beneficiari şi contractanţi, managementul companiilor de stat, calitatea materialelor şi a procesului de producţie, relaţia dintre beneficiarii finali companii private şi subcontractori, promovarea proiectelor realizate în parteneriat public-privat şi formarea professională. Propunem aceste măsuri, ca parteneri de dialog, autorităţilor şi ne oferim toată expertiza, timpul şi resursele pentru a contribui la implementarea lor şi la relansarea unui sector crucial pentru economia României”, spune Adriana Record, director executiv al CCIFER.

Printre ideile oamenilor de afaceri, se numără:

·         realizarea caietului de sarcini de către o entitate privată, imparţială şi specializată, independentă de autoritatea publică; profesionalizarea comisiilor de evaluare a ofertelor; descurajarea contestaţiilor abuzive; utilizarea cu prioritate a criteriului “cel mai bun raport calitate-preţ” şi nu a criteriului “cel mai scăzut preţ”, ţinând cont de factori de evaluare ce privesc riscul financiar sau judiciar; asigurarea independenţei inginerului supervizor.

·         aplicarea unui sistem obiectiv de certificare a companiilor, care să ateste competenţele şi capacitatea de execuţie a acestora, precum şi respectarea legii şi a condiţiilor pieţei.

·         publicarea unei liste negre cu companii contractante care au fost eliminate din cadrul unor contracte de achiziţii publice, fie pentru că nu şi-au respectat angajamentele asumate, fie pentru că le-au executat defectuos.

·         eliminarea clauzelor abuzive din contractele de achiziţie publică şi introducerea unor clauze care să specifice clar termene şi sancţiuni, atât pentru prestatori, cât şi pentru beneficiari – autorităţi publice.

·         utilizarea unor definiţii clare în contracte care să nu lase loc interpretărilor şi corelarea clauzelor contractuale FIDIC cu legislaţia achiziţiilor publice.

·         în cazul unei asocieri, leader-ul de consorţiu să nu mai aibă o poziţie dominantă asupra resurselor financiare dedicate proiectului, iar autorităţile contractante să poată face plăţi către fiecare dintre membrii asocierii.

·         încurajarea utilizării produselor şi materialelor care respectă standardele de calitate europeană. În plus, este necesar controlul materialelor pe parcursul diferitelor etape de instalare pe şantier de către experţi independenţi, pentru a se asigura că toate normele în vigoare sunt respectate.

·         crearea unei noi legi a subcontractării în sectorul privat, pentru a permite companiilor subcontractante să iniţieze o acţiune directă în justiţie împotriva beneficiarului final al lucrărilor, dacă acesta nu şi-a respectat angajamentele pentru plata serviciilor prestate.

·         implicarea experţilor din mediul privat sau din instituţii financiare europene în procesul de pregătire a documentaţiilor de atribuire a proiectelor în PPP şi completarea finanţării cu resurse din fonduri europene.

·         sistematizarea stagiilor în companii sau în instituţii publice sau organizarea de formări profesionale şi specializări pentru funcţionarii publici, prin formări continue, organizate în străinătate sau în cadrul unui schimb de experienţă.

CCIFER exprimă poziţia comună a companiilor membre şi a investitorilor francezi în România în dialogul cu autorităţile publice. CCIFER reuneşte peste 450 de companii cu capital francez şi românesc, atât mari întreprinderi, cât şi IMM-uri. În total, membrii CCIFER reprezintă 15 % din PIB-ul României şi peste 135 000 locuri de muncă.

sursa: http://www.zf.ro/